Stiti cum e societatea de astazi? Lichida. Un concept care sperie din cauza ca nu presupune repere, reguli, cadrane. Nu prea ai de unde sa o apuci. Ai incepe sa o intelegi daca ai sti cu ce se mananca. Nu poti prezice, anticipa si nici macar nu te poti uita la trecut ca sa intelegi prezentul.
Ti-ai dori niste valori de care sa te tii ca de bara din autobuz, valori pe care le gasesti in trecut, in modul in care a fost cladita fiinta ta, valori pe care le credeai pozitive. Spre exemplu, dna Pelea a apelat la niste valori personale in conflictul recent cu o influencera. Valorile respective sunt atat de vechi incat nu mai sunt recunoscute unanim. Pentru unii sunt pozitive, pentru altii negative. Atunci cand valorile respective te definesc iar tu iti dai seama ca incepi sa nu mai existi prin faptul ca valorile nu iti mai sunt validate social, apar frustrarea si rautatea. In influencing, fiind o meserie mai noua dar cu radacini vechi, mercantila putem spune, e mai greu sa anticipam valorile; acestea sunt mai degraba strategii de marketing orientate spre rezultat; un actor poatr alege actoria pentru ca e “viata” lui insa un influencer nu poate spune acelasi lucru; iti place influencingul daca vine la pachet cu multi bani; dar chiar si-asa te istoveste energetic fiind o munca grea care presupune expunere si consum energetic cu diverse indeletniciri egotice care te obliga sa tii steagul sus, sa ai market share; influencingul aduce mult dar si ia mult. Fata de un om de televiziune care are meseria in spate, influencerul este un personal “lichid”, nou, pe care cetateanul de rand nu stie in ce sertar sa il bage. Dar chiar si asa, in timp ce cetateanul cauta sa inteleaga, influencerul prinde putere iar puterea este usor convertibila in multe chestii… ca doar Beyonce nu sta degeaba de-a dreapta Kamalei in campania electorala. Deci fraze de genul, “valoarea mea e cultura, nu mai tin”, “valoarea mea e puterea”, da, cat o ai, cat o mentii si pe ce fundament se intemeiaza… si desigur, cine valideaza aceste valori; sa ne reamintim episodul cu Coldplay si cantaretul de manele; in prima zi, oamenii au tinut cu dintii de autoritate insa in ziua doi, au dat drumul autoritatii si s-au conformat; intelegem dar ca bunaoara valorile lor au fost extrem de provizorii, nici n-ai cum altfel daca nu vrei sa fii linsat; o persoana publica nu are voie sa aiba valori si opinii pentru ca imediat poate fi incadrat ca nebun, comunist, influencer Nord Coreea; generatiile lichide au voie sa isi schimbe valorile la fiecare sezon pentru ca e arta ceea ce fac ei, insa o opine ferma a unui om care se incapataneaza sa nu fie “lichid”, il rastigneste pe cruce. Totul se reduce la:” vrei bani? Atunci taci.”
Oamenii isi iau revansa, nu ai ce face; in spatele sloganurilor pline de iubire stau oameni care vor sa isi ia revansa, ochi pentru ochi si dinte pentru dinte. Pacea e o valoare provizorie care apare dupa niste negocieri crancene.
Valorile zilelor nostre lichide sunt frivolitatea si plictiseala aristocratica, o lume excesiva si nerealista.
Oamenii isi intemeiaza valorile pornind de la chestiuni psihologice de aceea, criteriile, nefiind universale, implica un relativism al valorii. Deci apare intrebarea: mai sunt valabile valorile dnei Pelea?
In abordarea personalista, valoarea e rezultatul unei dorinte. Fie simturile, fie dorinta dau nastere valorii.
In traditia materialista, Locke vede ca sursa a valorilor capacitatea unui lucru de a servi placerilor.
In teoria intentionalista, valorile sunt supuse relativismului.
Apreciez mecanismul axiologic al lui Ostwald care conchide ca problema culturii e organizarea energiei libere iar sursele valorii sunt in legea disiparii energiei. Imperativul energetic are structura kantiana: “nu risipi energia, apreciaza energia disponibila”. Probabil solutia ar fi sa nu ne mai batem in valori pentru ca nu exista izbanda iar consumul energetic este urias. Atat dna Pelea cat si influencera au avut de suferit, chiar daca algoritmul a mers.
Revenind la Republica lui Platon, omul intrupeaza societatea sau societatea pe om? Ceea ce traim noi astazi in societatea “lichida” e ceea ce ne creeaza pe noi sau pleaca din noi, din posibilitatile noastre “latente”, din caracterul nostru?
Platon vorbeste despre dreptate, despre cetatea ideala pe care insa, ca sa o cunoastem, trebuie sa ne ocupam de noi, sa ne intoarcem cu fata spre noi.
Aceasta cetatea ideala este fundamentata pe valori morale si dreptate perfecta.
Cand vine vorba de democratie, ce valori credeti ca exista? Sa fim egali si liberi. Cine? Care? Noi, bogatii si saracii, ca doar astia suntem.
Cum ne departajam? Simplu, profitand de circustante: coruptie, legi instabile, dezordine.
Cine conduce? Pai conducatori incompetenti.
Cum conduc acestia? Prin manipularea maselor.
E dreptate? Nu e.
Multumim Platon.
Deci lichizi suntem, dar cat de lichizi?
Daca valoarea societatii in care traim este bogatia, atunci fruntasi sunt cei care ajung bogati, sau care dau aceasta impresie, a se vedea mediile sociale, nimeni nu e sarac pe instagram; daca omul pare ca are bani, devii atent la el, ii dai o sansa; daca nu, sictir. Cred ca ne vin in minte usor mai multe meserii unde oamenii se ocupa sa investeasca in masini, ceasuri si costume scumpe ca sa dea bine in fata clientilor. Cine nu se arata bogat, pare de neincredere🥹.
In contextul zilelor noastre, bogatia ca valoare sau mai degraba ca rezultanta ca valorilor personale, pare forever. In rest, ne ducem viata de zi cu zi condusi de valori provizorii impingand la algoritm mai ceva ca vicleanul Sisif.
Minunat 🙌